Tag Archives: vidin

Muzeul de Istorie din Vidin

Posted on by
Muzeul de Istorie din Vidin

Muzeul de Istorie din Vidin

-Muzeul de Istorie din Vidin a fost ?nfiin?at? ca societate de Arheologie, ?n 1910
Statutul el subliniaz? faptul c?
obiectivul este de “a c?uta, pentru a p?stra ?i de a studia monumente ale trecutului, care vor fi p?strate ?ntr-un muzeu, care este aranjat ?n Vidin.”
la 1 martie 1925 recupereaz? activitatea sub numele de “Bononia”
?n 1932, muzeul de?ine deja o cladire proprie / ?n vechea turc?-mail / care este o expozitie.
Se adreseaza preistorie, paleontologie, arheologie ?i etnografie.
Colec?ia numismatic? cuprinde 2500 de monede, astfel ?nc?t este num?rul celor broderie bulgar.
Deosebit de frapant este harta arheologic? a regiunii Vidin, cu toate site-urile cunoscute: biserici, drumuri romane, sate antice ?i medievale.
?n 1948 muzeul trece sub autoritatea Consiliului Jude?ean – Vidin. Din 1954 a redenumit Muzeul Na?ional de orientare istorice generale. Pentru activit??ile sale pot fi vechea cladire a municipiului “Konaka”, un monument de cultur?. Ast?zi, muzeul se afl? ?n cl?direa administrativ? ?i trei site-uri turistice: Castelul medieval “Baba Vida”, “Konaka” ?i “Cazarma Cruce”
?n ultimele dou? / sunt din secolul al XVIII-lea / expunerile sunt g?site, “Arheologie,” Istoria Bulgariei XV-XIX “?i” Etnografie “.

?n Vidin LOR are 20 de persoane, inclusiv 13 de speciali?ti – istorici ?i lingvi?ti, ?mpreun?, ?n urm?toarele departamente: “preistorie”, “Arheologie”, “Numismatic?”, “Istoria Bulgaria XV-XIX”, “Etnografie” ?i “noua istorie ”
Fondurile sale sunt stocate 58,583 de exponate, ?i municipalitatea din Vidin sunt 56 de monumente culturale reale / situri arheologice de ori, antice ?i medievale, biserici ?i moschei era XV-XIX-lea, ?i cl?diri din perioada 1880-1925 . / turc prim?rie “Koluka”
Construit ?n a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea de – mai t?rziu modificat semnificativ. Cl?direa a fost, probabil, ini?ial un singur etaj, cu venituri ?n ambele direc?ii, intersecteaz? ?n unghiuri drepte, ?n mijloc.
?n partea central? se afla sala de turn – ceas pentru protec?ia ?mpotriva incendiilor.
Turcii folosit de construc?ie pentru departamentul de poli?ie ?i de la 70 ale secolului al XIX-lea, stabilit comunitatea bisericii bulgare. Dup? eliberare a fost reconstruit?, a?a cum este introdus elemente din arhitectura Rena?terii bulgare. Din 1956 cl?direa a fost transformat? ?ntr-un muzeu, expuneri a c?ror acoperi perioada p?n? ?n 1878

Muzeu

Posted on by
Muzeu

Muzeu

Muzeul cu ceea ce poate fi v?zut ?n ea este, de asemenea, o lucrare de entuziasm ?i pasiune – entuziasmul ?i dorin?a puternic? a popula?iei locale Belogradchik s? fie ceva mai mult.
Este enorm? contribu?ia de existen?a acestui valoare de domnul Emil Dzhuninski. Acesta este un muzeu de Belogradchik, ?n cazul ?n care colectat peste 2.000 de exponate. Acestea sunt toate de animale ?i a unor specii de plante.
Pentru partea de cele mai multe sunt din ora?ul de Belogradchik.Interviul este deosebit de interesant, deoarece sgovorlivostta ?i competen?a personalului.

Un sute de oi

Posted on by
Un sute de oi, Belogradchik

Un sute de oi, Belogradchik

Rocile ocup? un teritoriu mare. Nu sunt singur si izolat secolului pietre “sute de oi” (Razchepatiya piatra), la 30 km de la Belogradchik, deasupra satului Gyurgich. Aceast? piatr? singuratic, cu o altitudine de aproape 100 m.
Acesta este construit din brekchokonglomerati ro?ii formate ?n Permian t?rziu ?nainte de ?nceputul anului de aproximativ 270 milioane ani este o vedere maiestuos de partea plat? a crestei de nord.
Modelarea aceasta compozitie piatra magnific “O sut? de oi” este str?ns legat? de procesele de intemperii, denudarea ?i eroziunea. ?n formarea de Mun?ii Balcani, ?n etapa ilir nagavatelna ?nainte de 25 de milioane de ani au participat ?ndoite anterior roci paleozoice, dintre care unele sunt de brekchokonglomeratite Formarea Vranska. ?n formarea de falduri piese de coam? sunt sparte ?i a sl?bit. Astfel, nucleul Montana anticlinal format fisuri verticale, care, ?mpreun? cu fisuri laminate ?i caracterul eterogen al brekchokonglomerati Permian sunt prestabilite inegale de alterare a rocilor. Mul?ume?te acest lucru este fantastic formarea de forme de eroziune ?ntre sedimente triasice ?i Permian ?n ?ntreaga regiune dintre Belogradchik ?i Smolyanovtsi. Parte a acestui ansamblu rock este piatra Razchepatiyat, lovind de la distanta, cu dimensiunea sa enorm? ?i de forma ciudata.
Aceast? scar?, ?mpreun? cu alte compozitii “butoi”, “Regele lui Stone,” “Vikaletsa” ?i “Babu”, sunt un ecou al timpului artistului, pietre sculptate. ?n cazul ?n care pietrele vorbesc de creativitate ?i umor, “sute de oi” ?i sculpturi din jur roci aduce pace ?i continuitate ?n crestele montane luxuriante.
Dintr-o perspectiv? istoric? a regiunii este foarte interesant. ?ntre r?uri ?i Karachitsa bar Nechinska sa inchinat favorizat “Regele” paji?te. Acesta a fost localizat de recreere ?i relaxare ?n timpul fierbinte de var? zi Boril rege, dup? ce a ucis fiul surorii sale, Kaloyan, care a luat ?mpreun? tronul ?i femeia cuman frumos. Aici, ?n acest loc, a trecut autostrada regelui pe care a Bdin cu cai ?i de g?rzi ?narmate au efectuat trezoreria regal?.

Baba Vida

Posted on by
Baba Vida

Baba Vida

-Baba Vida. ?n aceast? parte a orasului este turnul de Baba Vida sau turnuri Vidini construit pe bazele de Bononia cet??ii. Ea a asistat la aproape dou?zeci de secole de istorie a acestei regiuni. Specii de Baba, ?n forma sa actual?, este una din cele mai conservate castele medievale din poluostrov. Zidovete Balcani sunt ?n esen?? Roman, ?i ?n construc?ia castelului este cu adev?rat bizantin, influenta vechi bulgar? ?i de Vest. Exist? o form? de chetriagalnik ?n partea de sud sunt putin neregulate, cu curte ?n mijloc. ?n pere?ii sunt arcuri mari, acum cu pere?i. Peste o u?? ?n loc de un arcade laterale orizontale, ?n Veliko Tarnovo, Hisar. Castelul este ?nconjurat de groap? foarte ad?nc?, cu kontraeskrap eskrap construit ?i prin care este trecut un pod mobil. Intrarea exterior este pazita de un ?an? mare chetiriagalna kula.Neposredstveno ridica primul perete prev?zut cu lacune pentru arca?i ?i tunuri. Usile sunt groase ?i suprapuse cu paralel sub forma de fulgi, aranjate una deasupra benzile de fier celelalte. Pe partea de est a fluviului Dun?rea este la parter turn hexagonal, cu ferestre gotice de pe partea de sus – cu chetiriagalni, pere?ii sunt pietre patrate plasate ?n rame de caramida. Cu o barier? foarte gros ?ntre gard curte ?i zidurile castelului este ?mp?r?it ?n dou? p?r?i – ?n toate probabilit??ile, pentru o mai bun? protec?ie confort. La sf?r?itul jumatatea de vest este o latrin? ?i temnite. Pentru cladire rezidentiala se spune c? a fost o biseric?, dar acest lucru nu este spectacol. Temnite, nu au fost studiate. ?n castel este accesat de dou? intr?ri.

Una pe partea de nord, pe de alt? parte est. Din ??rile vedea intrarile vechi la sali de castel, acum pere?i. Complexul medieval “Baba Vida”, definit ca o cetate, altele, cum ar fi un castel. Este o cetate ?i locuin??, care ?ndepline?te cerin?ele de securitate ?i de confort.

Popula?ia este foarte popular de legenda Baba Vida. Aceasta precizeaz? c? cel mai mare din cele trei fiice ale unui conduc?tor local, Vida construie?te un castel ?n patrimoniul lor. Singur, ea ??i petrece via?a ?n ea.

Castel, cunoscut sub numele de Baba Vidini turnuri Towers Baba Vida, sau pur ?i simplu Baba Vida este situat pe malul Dun?rii, ?n Vidin. Este o parte integrant? a istoriei vechi de secole a ora?ului, una dintre cele mai conservate monumente de construc?ie medieval bulgar.

Baba Vida Cetatea a fost construit? pe un turn de opt col?ul de nord-est al cetatii romane Bononia. ?n castel exist? dou? perioade de construc?ie – de la sf?r?itul anului X ?i ?n secolul XIV.

Cetatea a fost construit? ?n provincie. Se efectueaz? de-a lungul liniilor de echipamente de construc?ii din Pliska ?i Preslav, ca fiind similar cu palatul regal din Tarnovo, dar cu dimensiuni mai mici.

Ini?ial, cetatea are forma unui dreptunghi, cu turnuri de la colturi. Ea ocup? o suprafa?? de aproximativ 900 – 1000m2. Accesul la interior este asigurat? de Nord-Vest curte turn.

Tipic pentru perioada de construc?ie primul este utilizarea de blocuri mari de piatr?, ?mpreun? cu rosturi bine ?nchise ?ntre ele. Din secolul al X-XI dovezi prima dat? de Baba Vida cronicari bizantini. ?n timpul Regatului bulgar a doua (1187-1396) ca o cre?te Bdin. ?n timpul Shishmans a ?nceput reconstruc?ia a cet??ii. Este casa de Ivan Sratsimir ?i a familiei sale.

?n perioada de construc?ie a doua (secolul XIV), cl?dire dreptunghiular?, din fortul este ?nconjurat? de un zid de piatr? (2,20 m) ?i ?nt?rit cu turnuri de noi. S?pat un ?an? cu un pod mobil.Peretele interior are un turn de intrare.Peretele interior are ?apte turnuri din care dou? au fost conservate. Cortina de perete cetatea este atins prin sc?ri deschise trecutul ei. ?n acest scop, a folosit o parte din turnuri.Peretele interior al cur?ii castelului sunt modernizate camere. ?n timpul s?p?turilor a fost descoperit de o mica biserica de managerul sau a familiei regale. Acesta este situat ?n apropiere de Sratsimirovo turn.

Peretele interior ?i exterior ?i turnuri, turnulete au (gauri) pentru a ascunde ap?r?torilor

Tipic de castelul de la momentul de Shishmans de construc?ie este folosirea centurilor de caramida decorative, ni?e oarbe arcuite ?i frize, precum ?i alte forme geometrice. umplut cu c?r?mizi, precum ?i c?r?mizi ?n pere?i.Castelul Baba Vida sunt s?ge?ii, tun de piatra, unelte, ceramic? ?i ?nmorm?ntare umane.

?n castel sunt ?ndeplinite ambasadori din alte ??ri ?n ea de ceva timp, rezident: imparatul bizantin Vasile al II-lea (1003-1004), Aleksei I Comnenul (1114) ?i Ioan Paleologul (1366), ?tefan Uros III-s?rb regele Milutin (1292) Ludovic I Anzhuyski-regelui maghiar (1365), Sigismund de Luxemburg V – regele Ungariei (1396), Vladislav II Jagiello (Varnenchik) – Polonez?-regele Ungariei (1444) ?i altele.

Baba Vida Castelul este obiectul unor studii arheologice. ?n primele s?p?turi (Stoian Mihaylov ?i Iordania Atanasova) a fost g?sit la intrarea ?n col?ul de nord-est al cetatii romane Bononia. S?p?turi continua 1978. Au fost efectuate restavryatsiya ?i conservare, este acoperit muzeu, teatru de var?, construit? reproduceri de aparate de stenobitni. Baba Vida este de o sut? de mo?ii de turism din Bulgaria.?n valoare de ea ocup? un loc important printre monumentele medievale din regiune a Peninsulei Balcanice.

Acesta a fost declarat monument de arhitectura si constructii de importan?? na?ional?. Gazeta de Stat N69, 29 iunie, 1927 ?i N 85 27 octombrie 1964.

Baba Vida cetatea este un muzeu – ?n cazul ?n care sunt conservate multe artefacte ?i informa?ii despre istoria inch atunci c?nd recuperarea este men?inut obstavnovkata aproape de forma natural? ?i pozi?ia.Castelul este printre “site-uri turistice sute.” Exist? un timbru.