Piatra mortar

Piatra mortar – pietre, cu o gaur? ?n mijloc multe,. Mortar este un fenomen natural. Ei ocup? o suprafa?? de aproximativ 500 de hectare ?i seam?n? cu lemn, taiat 50-60 cm deasupra solului. Aceste fosile sunt ?mpr??tiate ?n dezordine, la o distan?? de 2-3 la 10 de metri ?i mai mult. Grosimea medie a acestora este de aproximativ 50 cm ?n diametru, dar sunt de dou? ori mai mare. Toate au forma de lemn ?i se taie o gaur? ?n mijloc, care s? conduc? la baza lor. ?n unele c?rbuni s-au g?sit, confirm?nd sugestia pe care, probabil, acestea sunt resturi de “padure impietrita”, dar nic?ieri s?p?turile s-au stabilit prezen?a de r?d?cini. Mortar sunt mas? solid? de calcar amestecat cu cremene ?i particule de cristal. Partea exterioar? este inegal, cum ar fi culoarea si forma seamana cu scoarta de copac. Originea lor r?m?ne ?nc? ?nv?luit? ?n secret.
Zona “mortar” este o zon? 18-20 hectare. ?i o reducere a sc?zut de lemn pietrificat. Chutorite fost declarate monument al naturii (Ordinul � 37/11.01.1968) Ministerul P?durilor ?i industria forestier?. Un obiectiv al acestui proiect este de “p?dure de piatr?”, care urmeaz? s? fie restaurat de a face un mic parc ?i s? men?in? ?i s? p?streze pentru genera?iile viitoare, ?i de a proteja habitatele de specii de plante periclitate, vulnerabile ?i rare.
Construit 700 de metri drumul care duce la minunea natural? este o cale existent. ?n unele zone a fost extins ?i aliniate, ?i, de asemenea, eliminate de arbori ?i arbu?ti moarte germinate. Balustrade de siguran?? pentru trecerea ?n condi?ii de siguran?? ?i trei poduri de lemn au fost construite pentru a traversa r?ul. ?n unele locuri, de-a lungul traseului s-au construit ad?posturi, cu ?eminee ?i b?nci, ?n conformitate cu cerin?ele de siguran?? a le folosi hora.Traseto marcate cu semne ?i semne direc?ionale.Traseul existent ?n anumite sec?iuni este aliniat ?i l?rgit, ?i eliminate de arbori ?i arbu?ti moarte germinate. La un moment dat o balustrad? construit pentru trecerea ?n siguran?? ?n acest domeniu. Traversarea r?ului exist? dou? numar mic pod de lemn. ?n unele locuri, de-a lungul traseului s-au construit ad?posturi, cu seminee si banci.Traseul este marcat cu semne si semne direc?ionale.
Materialul predominant a instala?iilor de construit de-a lungul calea este un copac.Calea de a “mortar” ofer? o oportunitate pentru observarea de interesante forma?iuni naturale ?i plante rare ?i specii de animale. Pentru toate locuitorii din mediul urban din ora?ele apropiate ?i mai ?ndep?rtate, pietrificat padure “mortar”, ofer? o excursie de o zi de relaxare, inclusiv ecologic ?i nu at?t de bine cunoscut pentru frumos peisaj Gr?mad? parte din o destina?ie turistic? Vidin – Gr?mad? – Lacul Rabisha – Belogaradchik. Atunci c?nd studiaz? Toponimia Gr?mad? satului, printre alte nume ocup? ?n mod vizibil “mortar”.
“. Mortar” pe suburbiile de est a cartierului Marenska, pres?rat cu pietre de diferite dimensiuni si forma, se afl? o zon? care poart? numele de ciudat Aceast? zon? acoper? o suprafa?? de 18-20 hectare de teren, care a concluzionat: de la nord la sud Banca abrupt ?i st?ncos al r?ului la est, la “Maple” – un dol abrupt ?i larg? care duce de la sud la nord ?i se g?se?te ?n valea r?ului gramadskata de la frontierele de sud ?i vest ale cl?dirilor agricole cooperatiste / stilouri , cl?diri etc…Conturile zonei de teren de aproximativ plat pe care sunt cl?dirile exploata?iei, jum?tatea sudic? a satului ?i de mult de terenuri din mediul rural. Toate aceast? cot? teren o pant? comun de la sud la nord, ?n cazul ?n care fluxurile de r?u, ?i la fa?a locului de “mortar” pare dlaob sagging ?i de a ?ncepe ?napoi spre r?u abrupt Dol – Dol Neshkov
Dup? cum se vede de departe de ??ri ?i mortar impresiona sc?zut t?iat p?dure, la altitudini de 50-60 cm deasupra solului. Doar prin introducerea ?ntr-un mojar, se vede c? acest lucru nu este o p?dure de zi, o piatra.

Unele dintre fosile sunt perfect p?strat bine / complet /, altele sunt destul de afectate de vlianie atmosferice ?i de m?n? de om r?ut?cios. Multe dintre aceste fosile sunt atribuite la sat pentru nevoile de afaceri.De ?ngrijire special? ?i m?surile de precau?ie a fost luat la sol, cu r?d?cinile unele dintre aceste fosile. ?n toate buturi pietrificat ?n mod clar vizibile ?n mai multe locuri de r?d?cini, care decurg din trunchiul la sol. Instructiuni Practic toate de la sol au fost lipsesc buturi sunt implantate ?ntr-un strat sub?ire de p?m?nt negru ?n care ?i ?n jurul valorii de care nu este spart doar de calcar, ale c?rui lacune sunt umplute cu un strat fin de humus, f?r? urme de nisip / loess / sau pietri?. Presupun?nd c? mortarul sunt fosilizate p?dure virgin? preistoric, ?ntregul spa?iu de mortar, care a fost acoperit? cu p?dure vechi vor au fost inundate cu ap? ?i apoi turnarea ?ntr-o anumit? ad?ncime cu terenuri – toate acestea au cauzat moartea ?i apoi fosilizare a arborilor din teren.
Prezen?a de carbon, chiar ?i ?n ipoteza unele buturi s? dispun? de un incendiu devastator, dar, de asemenea, solul este convertit la woody, materie organic?, care este produs de fiecare cariilor.
Nu ar putea exclude ipoteza ?i acest fenomen este victime ale schimb?rilor climatice pe Pamant.

Garden City
-Vidin este cunoscut pentru parcul s?u frumos malul raului, un amestec de stiluri de rulment peisaj a unui parc de limba englez?, ?n armonie ?i ?n concordan?? cu bosketni forme de vegeta?ie ?n stil baroc, Vidin modern, ofer? multe oportunit??i de recreere ?i ekoturism.

Sinagoga evreiasc?
-Situat ?n apropierea “Baba Vida”.Cl?direa a fost construit? ?n anul 1894 o cas? de rug?ciune evreiesc.Autorul a proiectului arhitectural este ?n prezent necunoscut?.
Acesta este situat ?n mod liber ?n parcel? triunghiular? / t?iat cu un unghi ascu?it /. A fost construit cu dona?ii de la negustori evrei, majoritatea popula?iei din cartierul “Cetatea”.Planul cl?dirii este complet simetric, cu tipul corect de Basilica form? naos, cu un pronaos, galerii si patru turnuri.
Dimensiunile interne ale sala de rugaciune sunt 21 x 10 m interior impresioneaz?, cu impactul s?u colorat ?i utilizarea de vechi forme de evrei ?i de arhitectur? clasic?.
Pronaosul este acoperit de bol?i ?n cruce, zidul are dou? pl?ci ?i dou? reliefuri de marmur?, cu inscrip?ii de bronz de limba ebraica. Cele trei nave au fost separate de arcade gra?ioase pe coloane, care sunt din font?, font?, bronzare. Ei au o baz? cubic? ?i capitalele de tip Asia Mic?, iar corpul lor
este canalizat
Ornamentele de capitaluri – spirale, palmettes, ?i frunze de acant ?mpletit – au fost eviden?iate. Arcadele sunt segmentara.Podeaua este pavat cu mozaic ?i pl?ci.Altarul este pe podium, ?n absida El a repetat, probabil, arhitectura a Templului evreiesc vechi – partea central?, dou? turnuri, arcade ?i coloane, ?i deasupra altarului – un simbol al soarelui.
Nava central? de sala de rugaciune este acoperit cu o bolt? cilindric?, cu coaste ?i cu abside laterale si galerii – cu bol?i ?n cruce. Culoarea lor este albastru, cu stele pictate de bronz hexagonale.Altarul a fost pictat ?n albastru, alb, ro?u ?i bronz. Toate lucr?rile de lumin? de interior ?i spa?ioase. Ea are calitati bune acustice.
Notabile au fost dou? candelabru de cristal.Fa?ada principal? este impresionant. Determinat? cu un volum cu cioc negru ?i dou? turnuri laterale.Intrarea central? este boltit cu c?teva arc semicircular de coloane pe piedestale ?nalte. Fereastr? rotund? cu bare de fier, ?n form? de stea hexagonal? este plasat ?n centrul de arcade. Patru turnuri, cu ferestre arcuite, colectate ?n perechi, cu vitralii ?i grila bine.
Din 1950 cl?direa ?i-a pierdut func?ia sa principal? ?i a fost folosit pentru depozitare, care este extrem de deteriorat starea de constructii ei este ?n curs de restaurare acum. Sinagoga Vidin este un templu istoric de linia a doua sau a treia evreiasc? din Vidin.Anterior a fost distrus ?n timpul R?zboiului de Eliberare (1877-1878). Cladirea a fost construita ?n termen de un an – ?n 1894, cu ajutorul dona?iilor de la negustorii evrei – cea mai mare a popula?iei din cartierul “Cetatea”, precum ?i de evrei din toat? Principatul Bulgariei. Acesta este cel mai mare al doilea, dup? sinagoga din Sofia, dar a fost considerat mult mai frumos.
Din 1950, ?ns? cl?direa nu este folosit ca scop, ci ca un depozi, rezult?nd ?ntr-o stare foarte proast?, iar acum – zeci de ani f?r? un acoperi?, rezultat ?n pere?ii se n?ruie.
este situat ?n apropiere de Baba Vida cetate. Situat ?n parcel? trapezoidal? (taietura triunghiulara, cu un col? ascu?it). ?n planul cl?dirii este complet simetric, ?n form? regulat?, tipul de transport o basilica cu trei abside, cu un pronaos, galerii si 4 turnuri. Dimensiunile interne ale sala de rugaciune sunt 21 x 10 m..
Interiorul este plin de culoare cu elemente de vechi forme de evrei ?i de arhitectur? clasic?.
Pronaosul este acoperit de bol?i ?n cruce, zidul are 2 dale de marmur? ?i 2 de bronz, cu reliefuri inscrip?ii ?n limba evreiasc?. Cele trei nave au fost separate de arcade gra?ioase pe coloane, care sunt de bronzare fonta.
Ei au o baz? cubic? ?i capitalele aziyski malo-tip dar corpul lor este canalizat?. Ornamentele de capitaluri – spirale, palmettes, frunze de acant ?i incurcaturile au fost colorate. Arcadele sunt segmentara.Podeaua este pavat cu mozaic ?i pl?ci.Altarul este pe podium in absida. El a repetat, probabil, arhitectura a Templului evreiesc vechi – partea centrala, 2 turnuri, arcade ?i coloane, ?i deasupra altarului – un simbol al soarelui.Nava central? de sala de rugaciune, care are propriet??i foarte bune acustice, este acoperit cu o bolt? cilindric?, cu coaste ?i cu abside laterale si galerii – cu bol?i ?n cruce. Culoarea lor este albastru, cu bronz dreptunghiular?
pictat de 6 stele Altarul a fost pictat ?n albastru alb,rosu si bronz.interiorul camerei creeaz?
un sentiment de lumina si spatiu.Fa?ada principal? este impresionant. Determinat? este protruded volumul negru ?i 2 turnuri laterale.Intrarea central? este gratuita, cu o pereche arc semicircular de coloane pe piedestale ?nalte.
Stare Din 1950 cl?direa ?i-a pierdut func?ia sa principal? ?i a fost folosit pentru depozitare, care sa deteriorat foarte mult ?i de stat.
?n anul 1970 au inceput o renovare major?(golqmo), ?n scopul de a g?zdui (ca urmare a acustica buna) pentru concerte simfonice. Ast?zi, cl?direa este ?n curs de restaurare.

Mausoleul de Antim I

Mausoleul de Antim I
Este o cl?dire p?trat? cupole din piatr? alb? Vratza. Construit ?n 1934, proiectat de arh.. Ilya Popov. Deasupra intrarii este stabilit portret de Antim I, umplut cu mozaicuri. ?n interiorul camerei este pictat ?i are o sculptur? ?n piatr? a ?edin?ei bulgar primul Exarh / sculptur? realizate de c?tre Ivan Dudolov /. Jos, ?n temni??, ?n sicriu s-au pus r?m??i?ele Antim Exarh I.

Catedrala Sv.V.M.Dimitar
Constructii din primul templu de acest nume a ?nceput ?n secolul XVII a fost din lemn ?i nu sunt de aproximativ doi ani ?i jum?tate de secole. La data de 06 decembrie 1868 se Vidin Mitropolitul Antim / a – ultimele primul bulgar Exarh / deta?are a Vidin declarat episcop de Patriarhia de la Constantinopol. La data de 09 decembrie 1884 decizia privind statutul unei noi biserici ?i ?n anul 1889 biserica a fost determinat? de rostogoli ani de constructii. Fondurile pentru postoykata au fost colectate de la me?te?ugari ?i dona?ii din partea cet??enilor. La data de 10 martie 1885 g.tarzhestveno a fost pus? piatra de temelie a noului templu. La 26 octombrie 1900, zi de zi patronul a fost pus Antimis Sf. Liturghie ?i a servit primul. ?n iulie 1926 toate lucr?rile de decorarea interioar? a templului a fost completat ?i de 3 ?i 4 octombrie, acela?i an, el a fost consacrat ?n mod solemn de c?tre Mitropolitul Neofit Vidin. Catedrala “Sv.V.M.Dimitar” este cel mai mare de-al doilea Templu, dup?-monument “Sf. Alexander Nevski “din Sofia.?n?l?imea de dom central este de 33 de metri, este un monument cultural de importan?? na?ional?.

Biserica Sf. Pantaylemon

Biserica Sv.Petka”Sf. Petka “, a fost finalizat ?n 1636 este s?pat – ad?nc ?n p?m?nt de” Sf. Pantelimon “. Late – mai aproape de intrarea pridvor este boltit ?n naos. Aceasta din urm? este – scurt, cu semi-cilindric intrarea ?n pere?ii longitudinale au nise. Deasupra usii este rezervat inscrip?ie slav?, constat? c? biserica a fost pictat? ?n 1633 de c?tre domnitorul muntean Matei Basarab Ioan.

Biserica Sf. Pantaylemon ”
“Sf. Pantaylemon “, situat ?n curtea episcopului de Vidin. Ea are un naos poluvkopana sol, cu semi-cilindric bolta, plasat sub acoperi? dublu-ascu?it. Exist? o absida mare, u?or alungit ?i un pridvor mic, slab luminat, cu o intrare pe partea de sud. Zidurile sale sunt din zid?rie de piatr?, acoperi?ul se cornisa din?at? de r?nduri de piatr? ?i patru de c?r?mizi. Potrivit inscriptiei de pe u??, este construit pe un vechi funda?ii – ?n 1634, dar prin 1636 biserica a fost pictata. Pe pere?ii superioare ale navei sunt centuri ?i medalioane cu chipuri de sfin?i, ?i pe bolta – scene evanghelice. ?n centrul s?u, ?n dou? medalioane descrie pe Isus ?i Maria. Inscrip?ia conservate slav? peste intrarea navei remarcat faptul c? pictura a devenit Episcop Sofronie de la Vidin, ?n 1646 iconostasul vechi este p?strat?. Acesta a organizat dou? icoane cu accesorii valoroase, de lucru ?n 1823 ?i 1832 de c?tre bijutieri celebri de la Vidin. Interesant lum?nare filigran ?n form? de nav?, a donat bisericii ?n 1872, “Sf. Pantelimon “este conectat cu numele de Sofronie din Vratsa. ?n aceasta, el a servit ?n timpul ?ederii sale for?at? ?n Vidin 1800 � 1802

Historical Museum

Historical Museum

Muzeul de Istorie din Vidin a fost ?nfiin?at? ca societate de Arheologie, ?n 1910, ?n Statutul s?u subliniaz? faptul c? obiectivul este de “a c?uta, pentru a p?stra ?i de a studia monumente ale trecutului, care vor fi p?strate ?ntr-un muzeu, care este aranjat ?n Vidin.” Compania este activ?, dar r?zboaiele din 1912 – 1918. � rupe fluxul de munca lui. La 1 martie 1925 a reluat activit??ile sale sub numele de “Bono”. ?n 1932, muzeul de?ine deja o cladire proprie / ?n vechea turc?-mail / ?n care expunerea. Se adreseaza preistorie, paleontologie, arheologie ?i etnografie. Colec?ia numismatic? cuprinde 2500 de monede, astfel ?nc?t este num?rul celor broderie bulgar. Deosebit de frapant este harta arheologic? a regiunii Vidin, cu toate site-urile cunoscute: biserici, drumuri romane, sate antice ?i medievale. ?n 1948 muzeul trece sub autoritatea Consiliului Jude?ean – Vidin. Din 1954 a redenumit Muzeul Na?ional de orientare istorice generale. Pentru activit??ile sale pot fi vechea cladire a municipiului “Konaka”, un monument de cultur?. Ast?zi, muzeul se afl? ?n cl?direa administrativ? ?i trei site-uri turistice: “. Cazarma ?n form? de cruce” medieval castel “Baba Vida”, “Konaka” ?i ?n ultimele dou? / sunt din secolul al XVIII-lea / expunerile sunt g?site, “Arheologie,” Istoria Bulgariei XV-XIX “?i” Etnografie “. ?n Vidin LOR are 20 de persoane, inclusiv 13 de speciali?ti – istorici ?i lingvi?ti, ?mpreun?, ?n urm?toarele departamente: “preistorie”, “Arheologie”, “Numismatic?”, “Istoria Bulgaria XV-XIX”, “Etnografie” ?i ” noua istorie. ” Fondurile sale sunt stocate 58,583 de exponate, ?i municipalitatea din Vidin sunt 56 de monumente culturale reale / situri arheologice de ori, antice ?i medievale, biserici ?i moschei era XV-XIX-lea, ?i cl?diri din perioada 1880-1925 �. / turc prim?rie “Koluka” a fost construit ?n a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea de – mai t?rziu modificat semnificativ. Cl?direa a fost, probabil, ini?ial un singur etaj, cu venituri ?n ambele direc?ii, intersecteaz? ?n unghiuri drepte, ?n mijloc. ?n partea central? se afla sala de turn – ceas pentru protec?ia ?mpotriva incendiilor. Turcii folosit de construc?ie pentru departamentul de poli?ie ?i de la 70 ale secolului al XIX-lea, stabilit comunitatea bisericii bulgare. Dup? eliberare a fost reconstruit?, a?a cum este introdus elemente din arhitectura Rena?terii bulgare. Din 1956 cl?direa a fost transformat? ?ntr-un muzeu, expuneri a c?ror acoperi perioada p?n? ?n 1878.